Pachetul al doilea de măsuri fiscal-bugetare a primit undă verde de la Curtea Constituțională, deschizând calea pentru o serie de majorări de taxe și impozite care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Aceste schimbări, de la creșterea impozitelor pe proprietate și mașini la noi obligații pentru firme, vin pe fondul presiunii tot mai mari pentru consolidare fiscală.
Potrivit analiștilor, România se confruntă cu un spațiu de manevră bugetar limitat, ca urmare a anilor cu deficite ridicate și a unei datorii publice tot mai costisitoare, exacerbate de creșterea dobânzilor. Specialiștii în consultanță fiscală subliniază că, deși Consiliul Economic și Social (CES) a avizat favorabil proiectul de lege, au fost emise observații critice privind impactul asupra mediului de afaceri.
CES a atras atenția că măsuri precum modificarea regimului cheltuielilor cu entități afiliate, tratamentul împrumuturilor convertibile de tip CLA pentru startup-uri și majorarea capitalului social minim ar putea crea bariere de intrare pe piață și distorsiuni în finanțarea companiilor inovative.
Experții fiscali au identificat mai multe zone cheie de impact asupra companiilor:
Impozitele locale pe proprietăți și vehicule
Actualizarea valorilor impozabile va genera creșteri semnificative ale costurilor, afectând atât persoanele fizice, cât și companiile care dețin parcuri auto sau portofolii imobiliare extinse.
Taxarea veniturilor din investiții și dividende
Majorarea impozitului pe dividende la 16% (deja aprobată pentru 2025), împreună cu creșterea taxelor pe câștigurile din anumite investiții financiare și criptomonede, întărește povara fiscală dublă asupra profitului (impozit pe profit + impozit pe distribuție).
Reglementările privind firmele
Majorarea capitalului social minim și pragurile superioare de cifră de afaceri sunt considerate de unii analiști ca potențiale obstacole la intrarea pe piață. Măsurile de disciplină fiscală, cum ar fi obligativitatea contului bancar și a plății cu cardul, vor genera costuri de conformare suplimentare pentru microîntreprinderi și PFA-uri.
Contribuția la sănătate (CASS) pentru activități independente
Creșterea bazei de calcul la 72 de salarii minime va adăuga o povară financiară suplimentară pentru profesiile liberale, freelanceri și micii antreprenori, în special pentru cei cu venituri sezoniere.
Restricțiile privind împrumuturile de la asociați
O prevedere critică interzice restituirea împrumuturilor primite de la asociați dacă activul net al societății scade sub jumătate din capitalul social. Aceasta ar putea afecta structurile moderne de finanțare intra-grup și mecanismele de cash pooling, descurajând investitorii care folosesc aceste metode pentru a susține lichiditatea companiilor aflate în dificultate financiară.
Analiștii avertizează că, deși consolidarea fiscală este necesară, modul în care este implementată apasă predominant pe contribuabilii corecți, fără o reformă reală a cheltuielilor publice. Există riscul ca noile prevederi să descurajeze investițiile și să genereze mai puțină conformare voluntară.
În acest context, experții recomandă companiilor și antreprenorilor:
- Să efectueze analize detaliate de impact pentru anii 2026–2027.
- Să își reconsidere politicile de distribuire a dividendelor și structurile de finanțare.
- Să evalueze forma de organizare juridică (SRL, PFA) pentru a optimiza povara fiscală.
- Să acorde o atenție sporită conformării procedurale pentru a evita sancțiunile, în condițiile în care administrația fiscală este presată să crească gradul de colectare.
Legea integral – click aici
