Economia României intră într-o perioadă de creștere mai lentă. Aceasta este concluzia Comisiei Europene în prognoza sa de toamnă. Măsurile de consolidare fiscală sunt cauza principală. Aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar uriaș.
Creșterea reală a PIB-ului va rămâne scăzută. Proiecțiile indică 0,7% în 2025. Pentru 2026, prognoza este de 1,1%. Aceste cifre sunt mult sub nivelurile de creștere din anii precedenți.
Consumul privat și public va fi afectat de austeritate. Inflația ridicată reduce puterea de cumpărare a cetățenilor. Cu toate acestea, economia continuă să crească. Acest lucru se datorează în mare parte investițiilor private. Absorbția fondurilor europene prin PNRR ajută, de asemenea. Exporturile nete se îmbunătățesc treptat.
Există opinii divergente între economiști. Unii se așteaptă la o recesiune tehnică. Alții cred că România va evita o criză majoră. ING Bank menționează că economia „plutește” în esență. Ei prognozează o creștere de 0,3% pentru 2025.
Piața muncii se va răci. Rata șomajului va scădea ușor, conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Estimarea este de 5,3% în 2025. Scăderea este până la 5,2% în 2026.
O altă problemă majoră este deficitul de cont curent. Acesta s-a apropiat de 10% din PIB. Este unul dintre cele mai mari din UE. Aceasta indică o vulnerabilitate externă semnificativă. Diferențialul de inflație față de restul UE rămâne mare.
Populația va resimți din plin măsurile fiscale din 2025 în anul următor. Creșterea impozitelor pe locuințe în București, de exemplu, este o măsură locală care adaugă presiune pe bugetele familiilor.
Guvernul trebuie să atragă 55 de miliarde de euro în fonduri europene rapid. Nerealizarea acestei ținte ar afecta serios deficitul bugetar. Toată societatea ar suferi consecințele.
În ciuda acestor provocări, sectorul bancar românesc este stabil. Acest lucru oferă o anumită bază de stabilitate generală. Măsurile de prudență rămân însă necesare.
