Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară finală pe anul trecut, confirmând o ajustare fiscală semnificativă. Statul a cheltuit mai puțin pe salarii raportat la PIB și a mutat greutatea investițiilor pe bani europeni gratis.
București – România a încheiat anul fiscal 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (146 miliarde lei), o cifră care, deși rămâne ridicată în termeni absoluți, reprezintă o victorie tactică pentru Guvern. Scăderea este de un punct procentual față de 2024 (când deficitul a fost de 8,67%) și, mai important, se situează confortabil sub ținta de 8,4% negociată cu Comisia Europeană pentru a evita suspendarea fondurilor PNRR.
Datele publicate marți de Ministerul Finanțelor arată o economie care a funcționat cu „frâna de mână” trasă pe cheltuielile de funcționare, dar cu accelerația la podea pe zona de investiții finanțate din fonduri externe.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pune această performanță pe seama a doi factori critici, activați în special în a doua jumătate a anului 2025:
- Disciplina administrativă: Plafonarea cheltuielilor neesențiale și monitorizarea strictă a ordonatorilor de credite.
- Optimizarea PNRR: Renegocierea prin care proiecte majore au fost mutate din zona de împrumuturi (care cresc datoria) în cea de granturi (bani nerambursabili).
„Fără acest efort de echipă și fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit cash, punând în pericol stabilitatea economică a țării”, a declarat Alexandru Nazare.
Cifra care sare în ochi în execuția bugetară este nivelul investițiilor publice: 138,2 miliarde lei (7,2% din PIB). Este un record absolut pentru România post-decembristă.
Însă, detaliul care face diferența este sursa banilor. Peste 56% din aceste investiții au fost finanțate din fonduri externe nerambursabile (PNRR și Coeziune). Aceasta reprezintă o inversare istorică a trendului: statul român a învățat, în sfârșit, să construiască autostrăzi, școli și spitale pe bani europeni, protejând bugetul național de cheltuieli de capital împovărătoare.
Sumele primite de la UE au atins 75,9 miliarde lei, un nivel fără precedent, rezultat al renegocierii PNRR.
Pe partea de venituri, statul a încasat 662,7 miliarde lei (+15,3% față de 2024). Motoarele acestei creșteri au fost:
- Impozitul pe venit (+19,9%): Efectul eliminării facilităților fiscale (IT, construcții, agricultură) și al taxării dividendelor.
- TVA (+10,7%): Digitalizarea prin e-Factura începe să își arate colții, reducând evaziunea, mai ales în semestrul al doilea.
- Fondurile Europene: Care au umflat artificial veniturile, intrând în conturile statului ca sume nerambursabile.
O surpriză plăcută pentru analiștii economici este evoluția anvelopei salariale. Deși în sumă absolută salariile bugetarilor au crescut, ca pondere în PIB acestea au scăzut de la 9,36% (2024) la 8,78% (2025). Acest indicator sugerează că PIB-ul nominal a crescut mai repede decât majorările salariale acordate de stat, o formă de consolidare fiscală „pasivă” dar eficientă.
În schimb, cheltuielile cu dobânzile continuă să fie o piatră de moară, ajungând la 50,5 miliarde lei (2,64% din PIB). Practic, statul plătește pe dobânzi aproape cât încasează din accize, un cost al deficitelor imense acumulate în anii anteriori.
Rezultatele prezentate de Finanțe sunt mai bune decât așteptările pesimiste din toamna anului trecut, dar ascund câteva vulnerabilități majore pe care Guvernul Bolojan va trebui să le gestioneze în bugetul pe 2026 (aflat acum în pregătire).
1. Dependența critică de Fondurile UE
Execuția pe 2025 ne arată că „motorul” investițiilor este exclusiv european. Bugetul național a devenit incapabil să susțină dezvoltarea din resurse proprii, fiind sufocat de cheltuieli rigide (pensii, salarii, dobânzi). Aceasta înseamnă că orice blocaj în PNRR sau în relația cu Comisia Europeană în 2026 va duce automat la prăbușirea investițiilor și, implicit, a creșterii economice.
2. Limita veniturilor fiscale
Creșterea veniturilor din TVA și impozit pe venit este robustă, dar vine pe fondul unor măsuri one-off (eliminarea facilităților) și al inflației. În 2026, efectul inflaționist se va disipa, iar Guvernul nu mai are mult spațiu de manevră pentru a crește taxele fără a sufoca economia privată. Digitalizarea ANAF rămâne singura carte câștigătoare.
3. Povara Dobânzilor
Faptul că plătim peste 10 miliarde de euro doar pe dobânzi este alarmant. Chiar dacă deficitul a scăzut la 7,65%, el este încă uriaș. Piețele financiare vor saluta disciplina din 2025, dar vor cere continuarea trendului. Dacă în 2026 deficitul nu scade sub 6-5%, costul finanțării va rămâne prohibitiv.
4. Victorie politică pentru Nazare și Bolojan
Politic, acest raport este „muniție” pentru actualul Guvern în fața criticilor. Faptul că au reușit să scadă deficitul și să aibă investiții record le validează strategia de austeritate inteligentă (tăieri la funcționare, bani mulți la dezvoltare).
Concluzie: 2025 a fost anul în care România a oprit sângerarea financiară. 2026 trebuie să fie anul însănătoșirii. Faptul că deficitul a coborât sub linia roșie de 8% ne oferă timp, dar nu ne rezolvă problemele structurale. Bătălia pentru stabilitate abia începe.
