România, lider negativ la inflație în UE. Diferența față de restul Europei continuă să crească
România rămâne statul cu cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În timp ce majoritatea țărilor europene au reușit să tempereze creșterea prețurilor, România continuă să se afle la polul opus, cu o inflație anuală mult peste media europeană.
Datele oficiale arată că, în luna decembrie, rata anuală a inflației s-a menținut la 8,6%, același nivel înregistrat și în luna precedentă. Spre comparație, Cipru a raportat o creștere a prețurilor de doar 0,1%, Franța 0,7%, iar Italia 1,2%.
Un decalaj tot mai mare față de restul Uniunii Europene
Diferența dintre România și celelalte state membre este semnificativă. Următoarea țară din clasament, Slovacia, a înregistrat o rată a inflației de 4,1%, cu peste patru puncte procentuale sub nivelul României. Estonia completează podiumul cu 4%.
La nivelul zonei euro, inflația a coborât la 1,9% în decembrie, sub pragul de 2% stabilit ca obiectiv de Banca Centrală Europeană. Evoluția prețurilor a fost influențată în principal de costurile serviciilor, în timp ce energia a avut un impact negativ asupra inflației, contribuind la temperarea acesteia.
În raport cu luna noiembrie, prețurile de consum au scăzut în 18 state membre, au crescut în șase și au rămas neschimbate în trei. România se află printre țările unde inflația a stagnat, însă la un nivel ridicat.
Care sunt principalele scumpiri din România
Statisticile publicate de Institutul Național de Statistică indică faptul că serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de preț, cu un avans anual de aproximativ 11%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 10%, în timp ce alimentele au consemnat o creștere de aproape 8%.
Chiar dacă variația lunară a indicelui prețurilor de consum a fost modestă, de doar 0,22% în decembrie față de noiembrie, aceste majorări succesive au un efect cumulativ semnificativ asupra nivelului de trai.
Conform datelor INS, rata anuală a inflației calculată pe baza metodologiei naționale a ajuns la 9,7% în decembrie, iar rata medie a creșterii prețurilor pe ultimele 12 luni s-a situat la 7,3%. Diferențele față de datele Eurostat sunt explicate prin utilizarea unor metodologii distincte, instituția europeană raportând inflația prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC).
Prognozele BNR, revizuite în sens ascendent
Evoluțiile recente au determinat Banca Națională a României să își ajusteze estimările privind inflația. În toamna anului trecut, banca centrală a revizuit prognoza pentru finalul anului 2025, anticipând o rată a inflației apropiată de 9,6%, față de o estimare anterioară de 8,8%.
Pentru anul 2026, prognoza a fost majorată la 3,7%. Datele efective publicate ulterior au confirmat aceste ajustări, nivelul inflației depășind ușor estimările inițiale.
Impactul direct asupra populației
Pentru populație, inflația ridicată se traduce printr-o erodare accelerată a puterii de cumpărare. Economiile realizate într-un an își pierd rapid valoarea, iar salariile care nu au fost ajustate în linie cu creșterea prețurilor înregistrează, în termeni reali, o scădere.
Cele mai afectate sunt cheltuielile cu serviciile esențiale, precum întreținerea, transportul, sănătatea sau educația, categorii de costuri dificil de evitat pentru majoritatea gospodăriilor.
La nivel anual, inflația medie calculată pe baza IAPC s-a situat la 6,8%, ceea ce înseamnă că un coș de consum evaluat la 1.000 de lei în 2024 a ajuns, în medie, la 1.068 de lei în 2025.
