Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), a anunțat recent declanșarea unei operațiuni de amploare ce vizează un grup complex de peste 70 de societăți comerciale. Investigația inspectorilor fiscali se concentrează pe proprietarul și administratorul unui post de televiziune, acuzat de coordonarea unui mecanism sofisticat de diminuare a obligațiilor fiscale, care a generat datorii către bugetul de stat de peste 259 milioane de lei, majoritatea fiind arierate (datorii vechi, neachitate).
Circuite financiare circulare și lipsa substanței economice
Analiza inspectorilor DGAF a scos la iveală un tipar de „inginerie financiară” utilizat pentru a disimula fluxurile de capital și pentru a reduce baza de impozitare. În centrul investigației se află societatea care deține licența audiovizuală, creditată fictiv de trei entități afiliate și mai multe persoane fizice cu sume ce depășesc 30 de milioane de lei. Interesant este faptul că aceste decontări nu au fost niciodată realizate efectiv, sugerând un rol pur scriptic al acestor datorii în bilanțuri.
Mai mult, au fost identificate plăți de peste 10 milioane de lei către entități și persoane afiliate prin circuite financiare circulare. În terminologia fiscală, lipsa substanței economice reale înseamnă că tranzacțiile respective nu au avut un scop comercial legitim, ci au fost create exclusiv pentru a muta banii dintr-o entitate în alta, evitând astfel taxarea profiturilor sau a dividendelor.
Insolvența ca strategie de evitare a executării silite
Un aspect deosebit de grav semnalat de ANAF este utilizarea strategică a legii insolvenței. Inspectorii au constatat un tipar recurent: societățile din grup intrau succesiv în insolvență sau faliment, beneficiind astfel de suspendarea legală a executării silite. În tot acest timp, activitatea economică era „mutată” rapid către noi entități afiliate, lăsând în urmă datorii imense pe care statul nu le mai putea recupera.
Această coordonare este susținută de probe clare: evidența contabilă a tuturor celor 70 de firme era gestionată de același contabil autorizat, iar procedurile de insolvență implicau, în mod repetat, aceiași lichidatori și administratori speciali. Acest nivel de centralizare indică existența unui „centru de comandă” care orchestra falimentele controlate pentru a păstra activele curate și a externaliza datoriile către bugetul public.
Anomalii economice: Firme cu un singur angajat și afaceri de milioane
Datele raportate în anul fiscal 2024, analizate acum de inspectori, arată discrepanțe șocante între resursele declarate și cifrele de afaceri:
O societate din grup a raportat o cifră de afaceri de peste 80 de milioane de lei având un singur angajat.
O altă firmă a sărit de la o cifră de afaceri de câteva mii de lei la peste 60 de milioane de lei într-un singur an, tot cu un singur angajat.
Paradoxal, firma care deține licența TV a raportat o activitate economică minimă, cu o cifră de afaceri de doar 100.000 lei, operând constant în pierdere.
S-a descoperit, de asemenea, o firmă de pază care, în realitate, presta servicii de promovare media, o metodă clasică de a masca natura reală a cheltuielilor.
Impactul asupra statului și cooperarea inter-instituțională
ANAF a început diseminarea acestor constatări către alte autorități publice competente din România pentru a asigura recuperarea prejudiciului. În contextul în care România are ținte stricte de reducere a deficitului bugetar pentru 2026, combaterea acestui tip de evaziune fiscală „la nivel înalt” devine o prioritate națională.
Această acțiune subliniază determinarea instituției de a nu mai permite utilizarea reglementărilor de insolvență ca scut pentru fraude financiare. Mesajul ANAF este unul de echitate: sarcina fiscală trebuie distribuită corect, iar operatorii economici care folosesc circuite media pentru a-și disimula datoriile vor fi trași la răspundere cu aceeași fermitate ca orice alt contribuabil.
