Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), reunit în ședința de astăzi, 7 aprilie 2026, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Decizia, deși anticipată de unii analiști, vine într-un moment de maximă tensiune economică, marcat de o contracție a activității economice în România și de incertitudini geopolitice majore cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Stabilitate în ratele de referință
Pe lângă menținerea dobânzii cheie, banca centrală a păstrat neschimbate și celelalte instrumente de control monetar: rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%. De asemenea, rezervele minime obligatorii pentru bănci (pasivele în lei și valută) nu au fost modificate, BNR preferând o atitudine prudentă pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Economia se contractă: Riscul de recesiune tehnică
Datele prezentate de BNR în comunicatul oficial sunt îngrijorătoare în ceea ce privește creșterea economică. Activitatea s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul IV din 2025, după o scădere anterioară de 0,1%. Această evoluție indică o adâncire a deficitului de cerere agregată, consumul populației intrând într-o zonă de contracție moderată. Pe ansamblul anului trecut, avansul PIB s-a redus la un marginal 0,2%, salvat doar de investițiile în capital fix (construcții și infrastructură) și de exporturile nete.
Inflația: O scădere lentă amenințată de prețul petrolului
Rata anuală a inflației a continuat să se reducă lent, ajungând la 9,31% în februarie 2026, față de 9,69% la finalul anului trecut. Scăderea a fost susținută de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale. Totuși, BNR avertizează că această tendință de scădere ar putea fi întreruptă în intervalul martie-iunie 2026.
Principalul vinovat este contextul internațional. Războiul din Orientul Mijlociu a generat o creștere considerabilă a cotațiilor petrolului, ceea ce va pune presiune pe prețul combustibililor în lunile următoare. Mai mult, expirarea schemelor de plafonare la energie și majorările anterioare ale accizelor și cotelor de TVA vor continua să exercite efecte tranzitorii asupra indicelui prețurilor de consum.
Piața muncii și creditarea
BNR observă o slăbire a intențiilor de angajare în prima parte a anului 2026, companiile raportând o scădere a deficitului de forță de muncă pe fondul incertitudinii economice. În ceea ce privește creditarea, dinamica anuală a împrumuturilor acordate sectorului privat și-a stopat trendul descendent, atingând o creștere de 6,8% în februarie. Totuși, se observă o reorientare către creditele în valută (euro), ponderea componentei în lei scăzând ușor la 67,8%.
Perspectiva: PNRR, colacul de salvare
În acest context fragil, BNR subliniază că utilizarea fondurilor europene, în special a celor din PNRR, este „esențială” pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare. Banca centrală rămâne în alertă, monitorizând deciziile marilor bănci centrale (BCE și Fed) și este pregătită să acționeze dacă inflația sau sentimentul investitorilor se deteriorează abrupt.
Minuta deliberărilor de astăzi va fi publicată pe 22 aprilie, iar următoarea ședință este programată pentru 15 mai 2026, când BNR va avea la dispoziție noi date despre impactul crizei energetice globale.
