Banca Națională a României (BNR) a publicat cel mai recent Buletin Lunar, oferind datele statistice consolidate pentru luna februarie 2026. Raportul relevă un scenariu macroeconomic complex: deși inflația a început să coboare sub pragul psihologic de 10%, economia reală dă semne de oboseală, marcate de o contracție severă a Produsului Intern Brut (PIB) la finalul anului precedent și o scădere a apetitului pentru consum.
Inflația și prețurile de consum: O dezinflație anevoioasă
Conform datelor oficiale (pagina 9 din raport), rata anuală a inflației (IPC) a ajuns în februarie 2026 la nivelul de 9,31%, marcând o scădere lentă față de vârful de 9,69% înregistrat în decembrie 2025. Această temperare a prețurilor a fost susținută în principal de segmentul energiei electrice și al gazelor naturale, însă presiunea rămâne ridicată pe componenta alimentară.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicatorul utilizat pentru comparațiile la nivelul Uniunii Europene, s-a situat la 8,3%, indicând faptul că România rămâne printre țările cu cea mai ridicată rată a inflației din regiune. Această persistență a prețurilor mari explică decizia recentă a BNR de a menține dobânda cheie la 6,50%, pentru a nu descuraja economisirea.
PIB și activitatea economică: Semnele unei recesiuni tehnice
Cea mai alarmantă cifră din raport (pagina 8) este evoluția Produsului Intern Brut. În trimestrul IV al anului 2025, activitatea economică s-a comprimat cu 1,9% față de trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, creșterea reală a PIB-ului a fost de doar 0,7%, o valoare semnificativ mai mică decât prognozele inițiale ale autorităților.
Această încetinire este cauzată de scăderea consumului gospodăriilor, dar și de o producție industrială care a rămas în teritoriu negativ timp de mai multe luni consecutive. Singurul motor care a menținut economia pe linia de plutire a fost formarea brută de capital fix (investițiile în infrastructură și construcții), care a continuat să crească robust.
Piața valutară și datoria externă: Euro trece de pragul de 5,09 lei
Pe piața valutară, luna februarie 2026 a confirmat presiunea constantă asupra monedei naționale. Cursul mediu de schimb a urcat la 5,0946 lei pentru un euro, față de 5,04 lei în vara anului trecut. Această depreciere ușoară, dar constantă, scumpește importurile și alimentează, la rândul ei, inflația.
În același timp, vulnerabilitatea externă a României a crescut. Datoria externă brută a țării a atins cifra record de 229,3 miliarde de euro (pagina 9), din care datoria publică directă a statului reprezintă o pondere semnificativă. Rezervele internaționale administrate de BNR se mențin însă la un nivel solid, de peste 79,6 miliarde de euro, oferind băncii centrale spațiul necesar pentru a interveni în cazul unor șocuri valutare abrupte.
Concluzii: Un an de recalibrare
Datele BNR din februarie 2026 sugerează că România se află într-un moment de „recalibrare dură”. Cu o inflație încă de peste două ori mai mare decât ținta băncii centrale și o economie care flirtează cu recesiunea, marja de manevră a politicilor economice este extrem de limitată. Succesul anului 2026 va depinde în mod critic de viteza de absorbție a fondurilor europene și de capacitatea guvernului de a reduce deficitul bugetar fără a sugruma complet creșterea economică.
