Pentru a menține încrederea investitorilor și a evita degradarea ratingului de țară, Executivul condiționează adoptarea Bugetului pe 2026 de o curățenie dură în cheltuielile de personal.
București – Strategia fiscală a Guvernului Bolojan pentru începutul anului 2026 devine clară: prioritatea absolută este consolidarea macroeconomică. Înainte de a discuta despre împărțirea banilor în viitorul buget, Executivul a prezentat bilanțul stabilizării financiare și calendarul strâns pentru reformele structurale, semnalând piețelor că perioada cheltuielilor necontrolate a luat sfârșit.
În briefingul de presă de la Palatul Victoria, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a creionat tabloul economic care fundamentează noile măsuri de austeritate. Mesajul cheie pentru mediul de business este că România a depășit zona critică.
Bilanțul prezentat de Guvern arată o stabilizare a fondurilor europene și un deficit bugetar de 8,4% – o cifră ridicată, dar situată sub pragul negociat inițial cu Comisia Europeană, într-un context în care România risca suspendarea fondurilor PNRR și retrogradarea la statutul de „junk” (nerecomandat investițiilor) de către agențiile de rating.
Pentru a menține această traiectorie, calendarul fiscal este unul agresiv:
- 29 Ianuarie: Guvernul își va angaja răspunderea în Parlament pe pachetul de măsuri fiscale.
- Februarie: Imediat după trecerea reformelor, va fi adoptat Bugetul de Stat pentru 2026.
- Energie: Plafonarea prețurilor la gaze rămâne în vigoare până în aprilie, oferind o plasă de siguranță temporară înainte de liberalizarea pieței.
Pe fondul acestei nevoi de disceiplină bugetară, Guvernul a introdus în primă lectură o reformă structurală a pieței muncii din sectorul public, menită să reducă anvelopa salarială.
Proiectul prevede condiții drastice pentru beneficiarii de pensii de serviciu și militare (așa-numitele pensii speciale) care doresc să lucreze în continuare la stat:
- Reducerea Pensiei: Cei care aleg să cumuleze pensia specială cu salariul de la stat o vor putea face doar acceptând o reducere de 85% a cuantumului pensiei pe durata angajării.
- Fără excepții: Măsura vizează uniformizarea sistemului, aplicându-se regulile care existau deja pentru magistrați. Sunt exceptate doar pensiile bazate strict pe contributivitate.
- Orizont de timp: Restricția este tranzitorie, fiind aplicabilă până la 31 decembrie 2027, perioada critică pentru ajustarea deficitului.
În paralel, Guvernul închide robinetul „detașărilor” din privat sau alte entități către stat. Toate detașările actuale vor înceta în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii, blocând o practică folosită adesea pentru a ocoli concursurile publice și grilele de salarizare.
Măsurile de austeritate nu vin fără costuri politice. Ședința de Guvern a avut loc pe fondul unor atacuri venite chiar din interiorul coaliției, PSD acuzând partenerii de guvernare de o „scamatorie contabilă” în privința cifrelor deficitului.
Deși Executivul a refuzat să comenteze oficial disputele politice, tensiunea este evidentă.
„Guvernul României și premierul nu mint. Încheiem anul cu piețele restabilite și dobânzi mai mici”, a fost replica oficială a Palatului Victoria.
O provocare suplimentară pentru contextul economic o reprezintă litigiul cu compania Pfizer. România se confruntă cu un proces în care compania farmaceutică solicită despăgubiri de 564 milioane de euro pentru vaccinurile refuzate. Deși Guvernul tratează subiectul cu prudență („suntem la începutul unei proceduri contencioase”), o eventuală înfrângere ar putea destabiliza calculele bugetare fragile pentru anul în curs.
