Începutul de an 2026 a adus o apreciere consistentă a metalelor prețioase. Pe fondul incertitudinilor geopolitice și al politicii comerciale de la Washington, aurul atinge noi maxime istorice, în timp ce argintul recuperează teren.
București – Pentru investitorul român care caută să își protejeze economiile de inflație și de șocurile externe, luna ianuarie 2026 a oferit un răspuns clar: metalele prețioase rămân „regele” activelor de refugiu.
Într-un climat marcat de negocierile tensionate dintre SUA și UE și de temerile privind deficitul bugetar intern, cotațiile aurului și argintului au înregistrat creșteri notabile în primele trei săptămâni ale anului.
Datele colectate în perioada 01.01.2026 – 23.01.2026 de pe piețele internaționale (spot market) și cursurile oficiale BNR indică o tendință clară de acumulare.
1. AURUL (Gold – XAU)
- Evoluție: A început anul în jurul valorii de 2.650 USD/uncie și a urcat constant, atingând un vârf de 2.780 USD/uncie pe 22 ianuarie, alimentat de declarațiile lui Donald Trump de la Davos.
- În lei (BNR): Gramul de aur a crescut de la aproximativ 395 RON (la 1 ianuarie) la peste 412 RON (la 23 ianuarie).
- Randament YTD (de la începutul anului): Aproximativ +4.9%.
2. ARGINTUL (Silver – XAG)
- Evoluție: Fiind un activ mai volatil și cu dublă utilizare (investiție și industrie), argintul a performat spectaculos. De la 32.50 USD/uncie, cotația a sărit la 35.20 USD/uncie.
- Randament YTD: Aproximativ +8.3%.
Analiștii economici identifică trei motorare principale care au împins prețurile în sus în ianuarie 2026:
- Factorul Geopolitic („Efectul Davos”): Amenințările inițiale privind tarifele vamale și tensiunile NATO legate de Groenlanda au creat panică. Când investitorii se tem de instabilitate politică, vând acțiuni și cumpără aur. Chiar și după anunțul suspendării tarifelor, primele de risc rămân ridicate.
- Achizițiile Băncilor Centrale: China și țările din BRICS continuă să cumpere masiv aur fizic pentru a-și reduce dependența de dolarul american, susținând artificial prețul.
- Dobânzile Reale: Deși inflația a mai scăzut, ea rămâne peste ținta băncilor centrale. Într-un mediu cu dobânzi bancare care abia acoperă inflația, aurul devine atractiv pentru conservarea puterii de cumpărare.
Dacă te gândești să plasezi o parte din economii în metale prețioase, trebuie să înțelegi diferența fundamentală dintre cele două:
- Aurul este „polisa de asigurare”. Este stabil, lichid (se vinde ușor) și este scutit de TVA în Uniunea Europeană (pentru aurul de investiții). Este recomandat pentru conservarea averii pe termen lung (5-10 ani).
- Argintul este „activul speculativ”. Are potențial de creștere mai mare (vezi randamentul de 8% din ianuarie), dar vine cu riscuri. Fiind vital în industria panourilor solare și a electronicelor, prețul său depinde de sănătatea economiei globale. Atenție: în România, lingourile de argint sunt purtătoare de TVA, ceea ce reduce din profitabilitate dacă nu cumperi prin instrumente financiare (ETF-uri).
Sfatul expertului: Diversificare, nu pariere
„Nu recomandăm clienților să își mute toate economiile în aur. Metalele prețioase nu produc dividende sau dobânzi. Ele trebuie să reprezinte între 5% și 10% dintr-un portofoliu echilibrat, funcționând ca o ancoră atunci când bursa sau imobiliarele scad”
Concluzie: Perioada 1-23 ianuarie 2026 a demonstrat încă o dată reziliența metalelor prețioase. Dacă trendul de instabilitate globală continuă, aurul ar putea ataca pragul psihologic de 3.000 USD/uncie în a doua jumătate a anului. Totuși, investitorii trebuie să fie pregătiți și pentru corecții temporare, mai ales dacă tensiunile SUA-UE se relaxează.
Disclaimer
Acest articol are scop pur informativ și nu reprezintă o recomandare de investiții. Performanțele anterioare nu garantează rezultate viitoare. Consultați un consultant financiar înainte de a lua decizii cu privire la fondurile dumneavoastră.
